A trecut o saptaman de cand am decis ca pot sa merg si eu pe carbuni incinsi , intr-un decor de vis, intr-o padure de stejari seculari din UNGARIA , dupa o zi de pregatire intensa seara a venit momentul asteptat de toti participantii , eram vreo 60 de persoane , cu 20 de tobe samanice, zuruitoare, si multe emotii, cei care faceau acest lucru prima data eram foarte nerabdatori sa vedem : si in fata focului mai avem acelas curaj ca pe aleeile taberei cand ne incurajam unii pe altii ?

Ni s-a spus ca hotararea de a trece sau nu peste covorul incins s-o luam doar in momentul cand stam in fata covorului “rosu ” in acel moment decisiv pentru tot ce va urma dupa aceea ! Pai am comis-o !
Da am fost cea mai curajoasa dintre toti participantii !!! HAHAHA !!! Ati crezut ca am trecut prima ? Nuuuuuuuu, ultima ! Am trait acele momente de 60 de ori sau cati am fost acolo ! Am sustinut fiecare participant aplaudand frenetic fiecare curajos , erou deja “trecut prin foc ” , am fugit la celalat capat al covorului rosu sa felicit si sa imbratisez pe cei care erau deja initiati , intr-o noua treapta a constiintei , care arsesera multe din vechile tipare, frici, fobii, si intre timp mai aveam timp sa dialoghez si cu bunul meu prieten EGO, care s-a straduit sa ma convinga ca drumul pana la Oradea e lung ( 300 km ) si vezi doamne cine va conduce masina daca eu ma fac gratar,
ca vezi doamne cui vreau eu sa demonstez si ce ? ca ce grozava sant, si bietul s-a straduit pana in ultima clipa s-a ma faca sa renunt , nuuuuu nu i-a reusit !
M-am asezat la “linia de start ” si am zis ia sa vedem noi , cine pe cine invinge ?
Senzatia cand am ajuns la capatul covorului ? Ceva fantastic ! De nedescris sa vezi ca ceva care “tu credeai ca nu poti face” , a fost asa de usor , ca a fost POSIBIL , USOR si MINUNAT, O TRAIRE UNICA , nu se poate explica in cuvinte acea stare de fericire , explozia de bucurie , caldura acumulata undeva in profunzimile fiintei tale , SIGURANTA PE CARE O CAPETI VAZAN CA POTI FACE UN LUCRU CARE PARE UN VIS , simti o PUTERE MARE in tine , CA ESTI CAPABIL DE ORICE !

Ca daca nu lasi mintea s-a umble prin balarii sa faca cu tine ce vrea esti capabil de lucruri mari.
Binenteles ca manifestarea mea de bucurie si implinire a fost la masura maxima urland din rasputeri : AM REUSIT ! SANT CEA MAI CURAJOASA ! in aplauzele generale si atunci maestrul de ceremonii m-a chemat langa el si le-a spus colegilor mei de sa ma aplaude toti pentru ca el a observat ca eu am sustinut ,incurajat si felicitat pe ceilalti si ca am fugit de la un capat a jarului la altul , va dati seama cam ce am simtit in acel moment? am simtit ca zbor ca ma iubeste toata natura si tot viul din jur. Si in timp ce alergai pe jar te aplaudau ceilalti, bateau tobele dar atunci auzei doar vocea iubitoare din interior ” POTI SI TU ” “POTI SI TU ” “POTI SI TU ” SI GATA ESTI LA CAPAT !
Cristina.